Unelte utilizator

Unelte site


public:evaluare-cercetare

Evaluarea cercetării

Aspecte legate de colectarea informațiilor de cercetarea, evaluarea cercetării și căutarea și evaluarea conferințelor și revistelor de specialitate.

Profil de cercetător

Există instrumente utile pentru colectarea rezultatelor cercetare și realizarea unui profil de cercetător:

Utilizarea sistemelor de mai sus presupune crearea de conturi și completarea unor informații generale, apoi agregarea asistată (automată) a publicațiilor. ResearcherID folosește baza ISI Web of Science și ISI Web of Knowledge. Google Scholar folosește cautari pe web (sunt foarte multe surse). Sistemele oferă suport pentru dezambiguizarea autorilor și sunt ușor de folosit. În final se obțin profile (semi-complete) ale cercetărorilor; se pot introduce și manual publicații..

Căutare reviste

Reviste sunt echivalentul în limba engleză a noțiunii de journal. În limba română mai folosim și noțiunea de jurnal. În cele de mai jos vom folosi interschimbabil noțiunea de revistă sau jurnal.

În Thomson Reuters, sunt disponibile pentru căutare două categorii de reviste:

  • o categorie de reviste incluse in lista principala (master list): master list
  • o categorie de reviste extinsa, toate indexate de catre Thompson-Reuters, dar nu toate cu factor de impact: expanded list

In plus, cele mai puternice reviste pentru fiecare domeniu (si subdomeniu) sunt disponibile pe site-ul UEFISCDI. Cele mai puternice reviste sunt cele rosii, dar si cele albe sunt foarte tari (au un IF destul de mare).

Pentru reviste/jurnale, o clasificarea a acestora este oferită de CORE (Computing Research and Education).
 
Pentru a găsi ușor revista, se recomandă căutare după ISSN dar și după un cuvânt cheie din titlu. Există mai multe mesaje de la reviste care pretind a fi ISI sau a avea factor de impact, dar nu este cazul.

Articole științifice vs. Rapoarte tehnice

Link-uri utile:

Rapoartele/Articolele tehnice sunt scrise în momentul în care:

  • Vrei să publici ceva foarte rapid ca să fie cunoscut în lume.
  • Rezultatele cercetării sunt mai puțin importante și nu ești de părere că e necesar efortul de publicare într-o conferință sau jurnal/revistă.
  • Ai multe lucruri de comunicat și e o prea mare constrângere limita de pagini pentru publicarea unui articol științific.
  • Rezultatele sunt mai mult din zona de proiectare și implementare, mai puțin material științific.

Rapoartele/Articolele tehnice pot fi publicate:

  • Pe site-ul propriu (self-archiving)
  • În repository-ul instituțional, un repository aferent organizației; în acest repository sunt centralizate materialele academice. În general este open access (green open access).
  • Într-un repository aferent unei discipline, precum ArXiv sau CiteSeerX.

Rapoartele tehnice, tezele și disertațiile în format electronic (ETDs – Electronic Theses and Dissertations), monografiile și articolele din jurnale pot fi submise într-un repository instituțional (open acess) pentru a fi ușor accesibile tuturor.

Pe moment, la nivel UPB/ACS/CSE nu există un repository instituțional pentru materiale în format electronic. Putem publica materiale folosind ArXiv sau CiteSeerX. În cazul implementării unui repository centralizat, va exista probabil și o schemă de numerotare/denumire a materialelor.

Evaluarea unui cercetător și a unui jurnal sau conferință

Câteva metrici după care poate fi evaluat un cercetător sunt:

  • Indexul H (h-index, Hirsch index) este numărul h de articole care au cel puțin h citări. Poate fi vizualizat folosind Google Scholar.
  • Indexul i10 (i10-index) a fost propus de Google pentru a furniza numărul de articole care au cel puțin 10 citări.
  • Indexul G (g-index) este similar indexului h, dar extrage numărul g de articole care, adunate au mai mult de g2 citări.
  • Scorul ResearchGate este calculat de ResearchGate pe baza contribuțiilor și modului în care acestea sunt primite de alți cercetători. Ține cont de perspectiva altora asupra muncii tale, un fel de măsură a reputației.

În general, performanța unui cercetător este bună dacă:

  • Are articole acceptate la jurnale și conferințe bine privite.
  • Obține citări de la alți cercetători.
  • Obține citări de la cercetători de profil înalt.
  • Rezultatele care stabilesc un reper în comunitatea științifică vor obține un număr mare de citări și vor duce la un nivel înalt al profilului științific și al reputației.
  • În general, contează mai mult calitatea lucrărilor publicate, nu neapărat numărul acestora.

Legat de evaluarea unui jurnal sau a unei conferințe, câteva criterii sunt descrise în această pagină.

Cea mai cunoscută metrică pentru evaluarea jurnalelor este factorul de impact (IF – Impact Factor). Acesta ține cont de citările din ultimii ani, fiind actualizat periodic. Un jurnal este cu atât mai bine cotat cu cât are un număr mai mare de citări recente, rezultând într-un factor de impact superior.

O altă metrică, introdusă de Google Scholar, este indexul h5 (h5-index) care este un index H al articolelor dintr-o publicație (jurnal sau conferință) în ultimii 5 ani.

Pentru conferințe, o clasificarea a acestora (în conferințe de rang A*, A, B, C) este oferită de CORE (Computing Research and Education). O altă clasificare este dată de Microsoft Academic Search pe pagina Top Conferences in Computer Science List.

Conferințele sau jurnalele ISI sunt cele indexate în baza de date ISI Thomson. Se pot urmări la acest link.

Instrumente de analiză

Biblioteci digitale

Articole despre evaluarea cercetării

Ranking conferințe și reviste

public/evaluare-cercetare.txt · Ultima modificare: 2014/11/23 21:05 de către razvan.deaconescu